S’istiu crabarissu 2022. Presentadu su calendàriu de is eventos

Image: 

 

 

Torrat a partire s’istiu e s’Amministratzione Abis proponet, paris cun s’assessoradu a sa Cultura e a su Turismu, unu calendàriu ricu meda de eventos, cun gèneres e ideas meda pensados pro apassionare su pùblicu locale e is turistas.

Sa punna est in particulare cussa de retzire su bisitadore, dende una variedade manna de seradas de intratenimentu chi ant a animare su territòriu comunale finas a cabudanni.

Su programma presentat un’oferta rica de eventos culturales, mùsica, rassignas literàrias e ispetàculos teatrales.  Is artistas mannos de su panorama natzionale e internatzionale s’ant a dare su càmbiu cun is talentos locales e a custos s’Amministratzione, semper, dat logu.  

Ocannu is logos inditados sunt meda de prus, cun s’intentu de interessare e abbalorare unu nùmeru semper prus mannu de pratzas, bighinados e fratziones.

A su tzentru istòricu e a sa burgada de Santu Giuanne de Sinis, si agiunghent duos  ispetàculos mannos in Solanas e un’eventu de importu in pratza Ravenna.

"Giai dae s’insediamentu nostru nos semus impignados pro dare a su tzitadinu e a su bisitadore momentos de calidade e de valore culturale mannu dende logu meda a is talentos locales, e a custos est istada dedicada sa rassigna I Giganti di Cabras chi ocannu est imbàtida a sa de bator editziones – ispiegat s'assessore a sa Cultura e a su Turismu Carlo Trincas -. S’oferta andat dae sa mùsica clàssica a cussa de sa traditzione, dae su jazz a su pop e a su rock de su fortunadu Contest delle Cover band. Amus puntadu fintzas in eventos mannos, cun artistas de fama natzionale e internatzionale”.

Ocannu Crabas at a tènnere trèighi apuntamentos intre rassignas, fèstival e eventos de intratenimentu, partzidos  in barantanoe datas e distribuidos in totu su territòriu comunale, organizados paris cun entes e assòtzios. 

“Su percursu de evolutzione chi bidet a Crabas mudende semper prus in una tzitade a vocatzione turìstica, passat fintzas peri s’animatzione de is seradas de istiu – narat su Sìndigu Andrea Abis -. Sa serrada de su tzentru istòricu, chi dae ocannu cherimus chi siat definitiva pro unas cantas carreras, at a incoragiare sa mobilidade lenta e at a èssere unu toca sana pro is atividades cummertziales e de su setore eno-gastronòmicu locale, non solu in s'animatzione de is seros".

Si partit su sero de su chimbe de trìulas cun sa Rassegna Cabras Classica de s’Iscola Tzìvica de mùsica “Più Musica” paris cun s’assòtziu Ellipsis: su cuartetu de arcos at a sonare in su logu de maia de sa Crèsia de Santu Giuanne de Sinis a is h 21 (a is noe de sero).

De importu fintzas su cuntzertu de s’Orchestra de Càmera de sa Sardigna de su Mastru Simone Pittau, cumposta pro s’ocasione dae artistas de fama internatzionale, màssimu primas partes de sa London Symphony Orchestra, de is Berliner Philarmoniker e dae artistas giòvanos de capatzidades mannas chi benint dae logos meda de su mundu. Ant a sonare paris cun issos fintzas mastros de su logu comente Fortunato Casu e Andrea Piras.

Gràtzias a s’unione chi non podet mancare cun su Festival Dromos, in austu Ludovico Einaudi at a èssere in Tharros cun tres datas a fila e su grupu Incognito at a animare sa pratza Stagno. Paris cun sa Fundatzione Mont’e Prama s’est giai fatu su primu Fèstival Internatzionale de s’Archeologia, est partende su Fèstival literàriu Isola dei Giganti, chi s’at a fàghere in su giardinu de su museu tzìvicu e s’at a sighire cun Jacopo Cullin e Richard Galliano, chi ant a fàghere tapa in Tharros.

Costante sa partetzipatzione de s’assòtziu Tzur, chi proponet eventos pro animare is seros in sa burgada marina de Santu Giuanne de Sinis.  

At a serrare s’istasione su Fèstival de sa Botàriga, chi ocannu si faghet in cabudanni, in sa coa de chida a pustis de cussa de sa Cursa de is Iscurtzos. Duos eventos de importu chi agiudant a illonghiare s’istasione, dende sa possibilidade a is istruturas  chi retzint sa gente de pòdere tènnere ancora unu bonu nùmeru de presèntzias.

“S’annu passadu mancari is dificultades mannas causadas dae sa situatzione sanitària semus resurtados a propònnere apuntamentos meda e amus tentu resurtados bonos meda. Ocannu semus ancora prus motivados e is progetos de is polìticas pro su turismu, cun su traballu de totu is assessorados e de is cussigeris delegados interessados, sunt essende a pìgiu unu in fatu de s’àteru” narat su primu tzitadinu Andrea Abis.

“S’istrada chi semus inditende est orientada a pònnere a Crabas in intro de is metas turìsticas sardas prus de importu. Sa nostra est un’idea manna, ma tenimus totu is paperis in règula pro imbàtere a s’obietivu e s’impignu est mannu meda” concruit s’assessore Carlo Trincas.

(M.G.S.) 

 

 

Tipo di notizia: 
notizie