Mediterràneu, WWF E AMP Sinis paris pro sa luta a is atretzos pantasma in is fundales in Sardigna

Image: 

 

 

In s’Àrea Marina Proteta de sa Penìsula de su Sinis identificatzione e recùperu de is atretzaduras de pisca pantasma chi sòfocant is mares nostros, cun tecnologias noas paris cun piscadores, sub e Capitaneria de Portu.

Su WWF Itàlia rinnovat sa missione sua de innetare e defensare  is fundales de su Mediterràneu. A pustis de is atziones de sa Blue Panda Week in s’Àrea Marina Proteta de Portofino, s’assòtziu de su panda movet a cara a sa Sardigna, in sa penìsula de su Sinis. Paris cun s'Àrea Marina Proteta Penìsula de su Sinis - Ìsula de Malu Entu e sa comunidade locale (piscadores e sub) dae su 21 a su 27 de trìulas ant a èssere identificadas e innetadas is àreas in ue ddu at prus atretzos de pisca pantasma, chi, bortas meda, sunt istados pèrdidos pro casu in is atividades de pisca, costituint unu perìgulu pro sa bio-diversidade marina ma fintzas pro is atividades de pisca matessi.

Pro more de s’agiudu e de su contributu de su grupu de su WWF Germània, dae tempus meda impignadu a innetare su Mare Bàlticu dae is atretzos pantasma cun tecnologias noas, pro sa prima borta in su Mediterràneu si podet testare s’istrumentatzione sonar pro identificare prus in presse is atretzos de pisca pantasma in is fundales de s’Àrea Marina. Fortes de s’impreu de sa tecnologia, s’iscuadra at a èssere fintzas agiudada dae s’esperièntzia de is sub de su Korakodes diving, chi at a acumpangiare su grupu in immersiones de verìfica pro cunfirmare s’identidade de is atretzos reconnotos dae su sonar.

Sa segunda parte de sa chida at a èssere dedicada a s’atividade bera de recùperu de is atretzos signalados in is dies in antis. Pro more de s’agiudu de imbarcatziones de pisca professionale, impignadas in unu percursu a cara a una sustenibilidade prus manna e interessadas a contribuire a sa bonìfica de s’ambiente marinu, e de su nùcleu de is sommotzadores de sa Guàrdia Costera coordinadu dae sa Capitaneria de Portu de Aristanis, si nd’ant a bogare is atretzos de pisca pantasma dae is fundales chi s’ant a ismaltire a manera apropriada.

Custa atzione de pulitzia de is fundales si inserit in su cuntestu de su progetu “Pescare Oggi Per Domani”, chi punnat a promòvere sa trasformatzione de sa gestione de sa pisca pitica in su Mediterràneu, mustrende comente, cun mecanismos de gestione paris cun piscadores, chircadores, autoridades e ONG, siat possìbile a imbàtere a una prus manna sustenibilidade ecològica, econòmica e sotziale de su setore de sa pisca pitica. Su progetu est ativu in s’AMP de su Sinis dae su 2018.

Giulia Prato, responsàbile Mare de su WWF Itàlia, decrarat: “Su Mare Mediterràneu a dolu mannu est unu de is mares prus isfrutados, cun su 75% de pische sugetu a pisca meda, ma fintzas unu de is prus incuinados, cun prus de 1 millione de tonnelladas de plàstica presente in is abbas suas. Is atretzos pantasma lassados in mare tenent impatos graves in su eco-sistema marinu e duncas subra is piscadores, ca in prus de fàghere dannu a s’ambiente naturale de fundamentu pro ispètzies meda, sighint a leare pro tempus meda fintzas ispètzies target de sa pisca professionale. Est de importu mannu a pònnere fine a custu impatu, ancora de prus in is Àreas Marinas Protetas, de importu mannu pro sa defensa de su Capitale Blu dae in ue dipendimus totu.  Custu si podet fàghere ebbia cun sa sensibilizatzione e agiudu intre totus, piscadores, sub, autoridades locales, e chircadores”.

Alessandra Pinna, Vitzesìndiga e Assessora cun dèlega a sa Pisca: “Retzimus cun reconnoschèntzia in su territòriu nostru su grupu de su WWF e traballamus paris a s’initziativa cun s’AMP. Su traballu chi dae tres annos nos bidet impignados  pro interessare is piscadores in sa gestione sustenìbile de su sistema pisca in intro de s’AMP previdet oe custa tapa noa, un'esperièntzia chi diat pòdere èssere de riferimentu pro àteras àreas de su Mediterràneu. Sa partetzipatzione de sa Capitaneria de Portu de Aristanis est sa dimustratzione de s’impostatzione partetzipativa chi semus portende a dae in antis e chi semus seguros chi at a dare in pagu tempus is frutos suos”.

"S’atentu a is temas de sa pisca in is logos de tutela est artu meda e pretzisu – at naradu su Sìndigu e Presidente AMP Sinis -, sa pisca in s’AMP e in s’istagnu est un’elementu istruturale pro s’aspetu econòmicu e sotziale de Crabas e pro custu tocat de sighire su caminu difìtzile ma pretzisu de is polìticas de isvilupu agiuntivas chi, interessende is protagonistas printzipales de su setore, potzat impiegare fortza traballu a manera cumpatìbile, creschende is possibilidades de una riserva marina chi cheret amparada e impreada in totu is potentzialidades suas".

Massimo Marras, Diretore AMP Sinis - Ìsula de Malu Entu ispiegat: “Amus retzidu cun fervore sa proposta de WWF Germània pro testare custa tècnica noa in intro de s’AMP. Amus a tènnere ocasione de averiguare sa valididade sua in tipos meda de fundales e a su matessi tempus est un'ocasione pro interessare is piscadores fintzas in custu tipu de atividades prus pagu “traditzionales”. Sighimus a traballare dae tres annos in custa diretzione e isperamus de pònnere in campu àteras initziativas in su tempus chi at a bènnere. Su traballu paris intre AMP, piscadores e àtera gente interessada est de importu mannu pro cunservare su patrimòniu nostru de pisches e pro sa  sustenibilidade de sa pisca”.

Com.te Matteo Gragnani, Capitaneria de Portu de Aristanis: “Est cun praghere chi sa Capitaneria de Portu de Aristanis at a dare s’agiudu suo a s’initziativa pro is esigèntzias prioritàrias de amparu de s’ambiente marinu, chi rapresentat unu de is filones printzipales de atividade de sa guàrdia costera, e fintzas unu dovere istitutzionale de importu. Est importante però chi s’atzione de tutela e sa sustenibilidade de is atividades marìtimas, obietivu fundamentale pro su tempus chi at a bènnere, siant fatas totu paris e non solu dae is istitutziones, ma fintzas dae is operadores, in antis de totu dae is piscadores”. 

Fiant presentes fintzas Gabrielle Dederer de su WWF Germània e su Sostitutu Procuradore de sa Repùblica de Aristanis Valerio Bagattini.

(M.G.S.) 

 

Tipo di notizia: 
notizie